Nu cred că trece zi în care să nu îmi recunosc vreo vină. Şi încerc să îmi corectez comportamentul, fiind conştient de greşelile pe care le-am făcut. Când e vorba de chestiuni importante, îmi recunosc vina în public. Am greşit când l-am susţinut pe Volosevici (nu neapărat pentru că Volosevici e incompetent, ceea ce aveam să constat după alegeri, la fel ca toţi cei care l-au votat, ci pentru că nu era treaba mea să susţin un candidat, chestiune care m-a plasat în zona portocalie, aşa cum aversiunea de acum faţă de PDL mă vopseşte în roşu, în ochii unora).

Deşi nu cred, se pare că am greşit când l-am dus pe Vivi (care-i făcuse campanie lui Savu) la Volosevici şi l-am convins pe primar, care mi-a spus că el a promis stadion, nu echipă, că e mult mai bine pentru el dacă vom avea echipă, dacă vom avea Petrolul. Am greşit când am acceptat, anul trecut, în baza unei promisiuni ferme a lui Vivi - rezolvarea situaţiei juridice în cel mult un an -, concubinajul cu SC FC Petrolul (care va rămâne în picioare atâta vreme cât Luca va dori să împrumute Ploieştiului clubul).

Deşi am fost avertizat în legătură cu asta, am greşit când am cultivat, pe www.patraru.ro, un public prea puţin educat pentru a putea distinge binele de rău, un public căruia partizanatul îi anulează orice pretenţie de obiectivitate. Am comis aceste greşeli pentru că m-am implicat prea mult, prea personal, în problemele Petrolului. Dar destul despre greşelile mele, prea multe pentru a mă califica drept un judecător obiectiv al situaţiilor de mai sus.
Când vine vorba de asumarea vinei, pedeliştii nu sunt vinovaţi. Ştim asta, ei sunt cei mai buni, cei mai deştepţi, cei mai pregătiţi oameni, dar au avut ghinion, ajungând la cârma ţării într-un moment în care nici calităţile lor pe alocuri supraomeneşti nu mai pot ajuta cu nimic. În Ploieşti, nu Volosevici e de vină că e mizerie în oraş, că timp de doi ani nu s-a asfaltat nimic, că licitaţiile nu se finalizează, că se toacă bani publici aiurea, că suntem pe cale să pierdem finanţările europene şi banii pe staţia de epurare şi aşa mai departe. Din păcate sau din fericire, depinde din ce unghi privim problema, au apărut destule situaţii în care pedeliştii nu au mai putut să spună că nu sunt de vină. E vorba de chestiuni mărunte, în general. Aşa s-a ajuns la cea de-a doua treaptă. Deci, dacă pedeliştii sunt vinovaţi de ceva, atunci nu e din cauza lor, răul nu li se datorează. Alţii sunt de vină. Avem exemple locale cu duiumul. Schimbarea soluţiei la stadion, care a dus la amânarea cu un an a licitaţiei (aici şi eu sunt de vină), numirea la deconcentrate a unor oameni nepregătiţi, aducerea a 25 de troleibuze defecte etc.
În fine, când sunt prinşi cu mâţa-n sac şi nu au scăpare, pedeliştii, la fel ca orice politician aflat la putere, de fapt, îşi recunosc vina, dar au grijă să spună că alţii sunt mult mai vinovaţi, au comis greşeli mult mai grave. Şi-aici, exemplele locale abundă: nu e curăţenie, dar ce, pe vremea lui Calotă era mai rău!; sunt gropi, dar pe vremea lui Calotă erau mai multe!; e scump contractul cu Luxten, dar Calotă l-a făcut, noi doar îl prelungim niţel! Şi aşa mai departe.
Nerecunoaşterea şi neasumarea greşelilor reprezintă premisa pentru repetarea lor. Din păcate, de doi ani, la nivelul administraţiei Ploieştiului, de pildă, Volosevici comite aceleaşi greşeli. Ştie unde greşeşte, pentru că i se mai spune, dar orgoliul îl împiedică să îşi recunoască greşelile şi să îşi îndrepte deciziile proaste. Balzac spunea că ăsta-i orgoliul omului: ”ceea ce el nu pricepe decretează că este greşeală sau nebunie.”
Fudul, lipsit de capacitatea de a învăţa şi de curaj, Volosevici se ascunde după cei doi viceprimari şi după maşina de vot din Consiliul Local. Şi aşteaptă să mai treacă doi ani, la finalul cărora va da vina pe sistemul ticăloşit lăsat de pesedişti, care l-a învins încă de la instalarea în funcţie.
Croiţi după acelaşi tipar de către Băsescu, martorii săi se cred nu doar fără de vină, ci şi nemuritori în funcţii. Astfel apar şi hoţiile din bani publici la care asistăm neputincioşi, în fiecare zi. Sper ca România să nu o ducă niciodată mai prost ca acum şi să le ia astfel pedeliştilor şansa de a se lăuda, ca liberalii sau ca pesediştii, care au condus în vremuri mai bune, cu declaraţii care încep aşa: ”când eram noi la putere...” Cât despre vină, e clar că ne aparţine, doar noi i-am ales! Vă mai funcţionează cântarele? Dar aparatele de radio? De geci şi pilote, vă întreb mai la toamnă.