După doi ani în care ni s-a părut că, la fiecare şedinţă a Consiliului Local, asistăm la un blat ordinar, de ne venea să ne urcăm în ring şi să-i caftim pe (non)combatanţi, ne-am trezit de curând cu un meci cum ne-am dori să vedem cam o dată pe lună. Bursa era uriaşă: 40 de milioane de euro, numai bune de spart, în următorii doi ani, pe lucrări capabile să-l facă knock-out pe alegătorul care oricum abia se mai ţine pe picioare.
Tutunul nu dăunează chiar aşa de grav sănătăţii, cum se credea până acum. Am ajuns la concluzia asta fără ajutorul cercetătorilor britanici, care nu şi-au pus eprubetele la contribuţie. În curtea Spitalului Judeţean Ploieşti, secţia TBC, de lângă Obor, se fumează pe rupte. Păi, credeţi că pacienţii internaţi aici mai fumau, dacă era să le facă rău? Aşadar, în spital, sunt trataţi de diferite boli pulmonare, iar þigările de după tratament le fumează afară.
Inaugurarea podului cu patru benzi de la Tătărani a şocat. În locul soborului de preoţi, chemat, de obicei, la finalul lucrărilor făcute de mântuială, Mircea Cosma a convocat acum un echipaj de raliuri, de la care a furat ceva meserie inclusiv Micul Titiulescu de Aur al partidului, cel care va biciui caii putere ai partidului, la următoarele alegeri.
Asist uimit la revolta unor apărători ai libertăţii de exprimare vizavi de aşa-zisa lege a internetului, iniţiată de Olguţa Vasilescu. Colegi de breaslă alături de care fac parte din Convenţia Organizaţiilor de Media au sărit ca arşi, când au auzit de un astfel de proiect. Dincolo de impulsul de moment, pe care ţi-l declanşează reflexul de a te opune, ca jurnalist, oricărei forme de îngrădire a libertăţii de exprimare, cred că o astfel de lege este absolut necesară. Şi nu doar pentru a introduce între nişte limite ale bunului simţ violenţa de limbaj de pe internet, ci pentru a trata internetul, din acest punct de vedere, la fel ca celelalte mijloace de informare.
Are 100.000 de kilometri la bord şi vorbim aici despre un om, nu despre o maşină. Ioan Constantinescu are 60 de ani şi se pregăteşte pentru un maraton, la care va alerga când va împlini 100 de ani. Premiul, dacă va termina cursa, este de 100.000 de dolari. Şi ăsta e doar începutul.
Cum care Mirela, fraţilor? Pe ce lume trăiţi? Mirela Limboşeanu, femeia care şi-a trecut deja în CV funcţiile de consilier local, city manager şi subprefect, în condiţiile în care nu suntem nici măcar la jumătatea celui de-al doilea descălecat (de pe navă, puteţi să nu vă mai gândiţi la Udrea, măcar pentru o secundă?) al lui Băsescu Traian.
Sigur, spusă aşa, pe scurt şi aproximativ, povestea Mirelei pare una fericită. Sfatul nostru e să nu vă grăbiţi totuşi să v-o imaginaţi în locul lui Adrian Dobre, la Prefectură, şi cu atât mai puţin pe scaunul sau - Roberta, fereşte-ţi privirea! - chiar deasupra primarului Andrei Volosevici. Fie doar şi pentru câteva zile şi nopţi.
Prietenul nostru Fido, de la ph-online.ro, ne-a lăsat fără grai, când ne-a explicat de ce “Mirela Limboşeanu nu va mai lucra niciodată în administraţia Ploieştiului”.
Cică, aşa ar fi spus edilul-şef, nervos că este întrebat de o altă femeie, atunci când e prin preajmă tovarăşa educatoare. Sigur, noi punem mai mult preţ pe ce spune Roberta, că de promisiunile şi garanţiile marca Gogoşevici ni s-a aplecat deja, dar credem că tăcerea Robertei face cât o mie de cuvinte spuse de-ale primarului nostru de tristă amintire. Deci, Mirela Limboşeanu nu va mai lucra niciodată în administraţia Ploieştiului, la naiba, dacă e nevoie, dăm un telefon şi obţinem de la un judecător care ştie ce-nseamnă dragostea adevărată şi interdicţia tipei de a se apropia de Volosevici la mai puţin de un kilometru. Problema este că doamna nu a apucat nici măcar să-şi recupereze cei 65.000 de roni băgaţi în campania lui Băsescu, gest frumos, ce merită răsplătit cu funcţii bine plătite, a căror valabilitate să nu fie calculată în zile sau luni. Deci, cum o împăcăm pe Limboşeanca, o femeie capabilă, dispusă oricând la o reconversie profesională, în această perioadă de criză, în care nu mai sunt, domnule, posturi libere şi nici nu mai e voie să se facă angajări?
Zvonerul şi Răspândacul, colegii noştri mereu puşi pe glume, în paginile 10 şi 11, ziceau săptămâna trecută că pe Mirela ar coafa-o postul de director la ADPP, pe care Volosevici intenţionează s-o transforme în societate comercială. Administraţia, nu pe doamna Limboşeanu, să fim bine înţeleşi! Ar fi o idee, chiar dacă una proastă pentru Primărie, care ar trebui s-o ţină numai în licitaţii, dar ne îndoim că va fi pusă în practică. Atâta timp cât pe Mirela vrea s-o ciufulească Roberta, Volo mai bine renunţă să o satisfacă şi din punct de vedere financiar şi se concentrează pe problemele de serviciu, liniştit că, dacă se încurcă undeva, poate să o deranjeze la orice oră din zi şi din noapte doar pe tovarăşa educatoare. În plus, cam de fiecare dată când a vrut el să facă o combinaţie, a fost prins, scuzaţi expresia, dar chiar se potriveşte, cu chiloţii-n vine.
Proprietarul acestei căruţe n-a mai avut bani să-şi cumpere şi cal, nici măcar în leasing, fiind refuzat pe bandă rulantă de bănci, dar şi de cămătarii acreditaţi.
PDL Prahova, alimentat cu bani negri de mafia petrolului! (930)
Zeci de mii de tone de combustibil au trecut neaccizate prin Vama Ploieşti! Şi hoţiile continuă! (868)
Poporul se pregăteşte să preia puterea (858)
Dragostea e mare, în Consiliul Local Ploieşti (602)
Tata lu' Sava-deputatul e tata lu' Inspectoratul de Stat în Construcţii Prahova! (35)
Rãzboiul religios de la Baba Ana (33)
Acţiunea ”Troleibuzul” a reuşit! Şpaga pedelistă e plătită de ploieşteni (20)
La doctorul Predescu, şeful cardiologilor de la Judeţean, trebuie să mergi doar dacă eşti sănătos tun! Dacă nu, rişti să te ia şi la bătaie! (19)
La ce concluzie vor ajunge experţii de la Bucureşti, chemaţi de Volosevici să verifice calitatea asfaltărilor din ultimii cinci ani?