

Dan Diaconescu a venit într-o vizită semioficială la Ploieşti. În calitatea lui de viitor preşedinte de ţară, domnul D.D. a inaugurat sediul Partidului Poporului, din cartierul Malu Roşu.
Virginia Răduţă (83 de ani) şi Maria Luca (84 de ani) vor fi aruncate de mascaţi în stradă. De doi ani, doamnele stau fără apă, fără lumină şi fără gaze şi îşi fac nevoile la veceurile publice din oraş. Un reportaj serios, special pentru cei care au strâmbat din nas la cel cu pensionarele fierbinţi, de data trecută.
Respectând tradiţia partidului, tineretul social democrat caută să mărească numărul cadrelor care să pună umărul fin, glezna subţire şi stomacurile lipite de şira spinării la scoaterea României din criză. Se caută, aşadar, membre bine crescute, dispuse să lupte cu pieptul dezgolit pentru o cauză, fie ea şi un premiu modic, de o mie de euro.
Potrivit PH-online.ro, adică, potrivit prietenului Fido, se pun bazele unei noi televiziuni, în Ploieşti. Ploieşti TV ar urma să emită adevărul şi numai adevărul despre activitatea primarului, dintr-un apartament situat în centrul oraşului. Dacă-i d-ăla decomandat, cu trei camere şi două balcoane, poate va găzdui şi redacţia ziarului cu care Volo ne ameninţă de la începutul anului!
Pentru că nimeni nu a uitat cine este Vlad şi ce a făcut el pentru Petrolul în ultimii ani, vă spun eu cine nu este Cristi. Nu e cel care poate dribla cinci adversari dintr-o fentă, care poate decide un meci de unul singur (mă rog, au mai fost accidente...), care se apără doar când vrea, care primeşte încurajări şi palme peste fund, când nu-i ies floricelele, să nu cumva să-şi piardă băiatul cheful de joacă!
Horghidan a spus, în şedinţa de consiliu, că această comisie nu va face nici o brânză. Apoi s-a sucit şi a declarat, la Prahova TV, că îşi propune, din interiorul acestei comisii, să rezolve toate problemele ridicate de presă cu privire la activitatea Rosal. Consilierul crede că o comisie nu poate monitoriza activitatea Rosal, dar îi poate speria pe oamenii lui Prigoană. Sanchi!
La finalul lui “Invictus”, m-am gândit cât de bine ar fi mers vizionarea înainte de Mondialul din Africa de Sud. Sunt convins că turneul ar fi devenit mult mai atractiv (ştiu cel puţin o persoană care m-ar contrazice şi care a fost nevoită să vadă aproape toate partidele), după un contact romanţat, e drept, cu trecutul recent al Africii de Sud.
Cu un Morgan Freeman de excepţie, în rolul lui Nelson Mandela, şi un Clint Eastwood despre care mulţi se întreabă deja dacă e mai bun ca regizor decât a fost ca actor, “Invictus” cam dă clasă filmelor siropoase în care, în diferite contexte, se pupă steagul Americii şi se varsă lacrimi de crocodil, stoarse de măreţia ţării.
Sigur, producţia nu-i desăvârşită, adică sunt mici scăpări la tot pasul, de la accentul lui Freeman, la câteva serii de flotări logice, însă profilul unui Mandela admirabil se conturează din dialoguri normale, în imagini excelent alese şi lucrate şi pe o muzică de excepţie. Sigur, finalul e previzibil, dar, când un astfel de film reuşeşte să te satisfacă, atunci eşti sigur că ai dat peste un titlu de colecţie.
P.S. Ce n-am înţeles eu e de ce nu l-a luat Mandela niţel la sentiment şi pe Aaron Mokoena, căpitanul naţionalei de fotbal, înainte de turneul final abia încheiat. Sunt sigur că Franţa n-ar fi trecut nici măcar de grupe, nu că ar fi făcut vreo brânză cu mucegai odată ajunsă în fazele eliminatorii...
Dacă până acum se credea că natura ne face bine, iată că celebrii culegători români de plante contrazic această idee lansată de şi mai celebrii cercetători britanici.

La ce concluzie vor ajunge experţii de la Bucureşti, chemaţi de Volosevici să verifice calitatea asfaltărilor din ultimii cinci ani?