Viscolul guvernamental

03.02.2012

Frigul şi zăpada viscolită din aceste zile au dat o mână nesperată de ajutor preşedintelui Traian Băsescu şi guvernanţilor, potolind oarecum furia celor care manifestau în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. Aşa de mare a fost bucuria, încât Boc s-a întrecut în gesturi prosteşti, de un populism grotesc, care să ne dovedească şi mai bine cât de mult şi-a depăşit limita de incompetenţă: ne-a anunţat cum stăm cu deszăpezitul, după ce o făcuseră specialiştii cu multe ore înainte, s-a plimbat inutil cu elicopterul deasupra zonelor cu probleme, a împărţit ceai cu polonicul, a dat zăpada cu lopata… De altfel, am mai văzut eu şefi ai administraţiei locale dând zăpada după ce chemaseră toată mass-media la spectacol; nu pot uita cum muncitorii cărora li se luase temporar pâinea de la gură, jubilau sprijiniţi în lopeţi: ,,Hai, bă, în biroul lor, să le facem treaba!’’.

Dar un ajutor mult mai substanţial decât cel de la Dumnezeu îl primeşte actuala putere de la Curtea Constituţională, prin stoparea legii mizerabile privind comasarea alegerilor. Constatarea neconstituţionalităţii acestei legi mai repară un pic din prestigiul atât de terfelit al acestei instituţii politizate până în măduva oaselor, chiar dacă decizia a fost luată după mai multe amânări şi sub presiunea celor din stradă. Rezolvându-se una dintre revendicările străzii, se creează automat posibilitatea unei diversiuni în privinţa alegerilor anticipate: dacă localele vor fi la timp, în mai-iunie, iar anticipatele pentru parlament s-ar putea organiza tot atunci, ce ne facem, iar le comasăm? N-ar fi mai bine să revenim la termenele normale? La toate acestea, se adaugă refuzul tacit al senatorilor şi deputaţilor de a-şi încheia mandatul cu câteva luni mai devreme, pentru că, aşa cum spunea Gyorgy Frunda ,,cămaşa e mai aproape de piele decât pardesiul’’. Să recunoaştem, Curtea Constituţională şi-a făcut din nou datoria faţa de PDL …

În orice ţară normală, mai ales în una cu un premier care se pretinde ştiutor de drept constituţional, a doua zi după ce este respinsă o lege atât de nedemocratică şi de nepopulară precum cea privind comasarea alegerilor, guvernanţii pleacă acasă lăsând locul altora, mai pricepuţi. Despre demisia guvernului şi înlocuirea acestuia cu unul de tehnocraţi se vorbeşte mult în aceste zile, chiar mai mult decât despre posibilitatea organizării alegerilor anticipate. Există două motive care neliniştesc membrii coaliţiei aflate la guvernare: pe de o parte, cedând pârghiile puterii şi acceptând alegeri cel puţin teoretic corecte, îşi reduc masiv şansele de câştig şi aşa extrem de mici; pe de altă parte, disconfortul creat de neîncasarea în totalitate a ,,returului’’ de la firmele agreate şi ,,ajutate’’ substanţial în ultimii ani. Probabil că aceste motive vor avea câştig de cauză în faţa unei retrageri onorabile din fotoliile guvernamentale. Nu este exclus să asistăm la schimbari mărunte dar zgomotoase (de tipul Baconski). Neînţelegând criza socială în care ne aflăm, Guvernul României nu mai controlează în nici un fel derularea evenimentelor. Să vedem ce va spune strada…

În privinţa capacităţii celor din vârful PDL de a avea vreun rol în tot ce se întâmplă în  România, e clar că nu există nici o speranţă; uşoarele mârâituri ale unora sunt fie manifestări necontrolate ale unor stări patologice, fie rodul unor declaraţii politicianiste supravegheate. Grupaţi involuntar în două tabere (cei care tac pentru a nu spune prostii şi cei din categoria ,,am şi eu o părere, dar nu sunt de acord cu ea’’, perfect ilustrată de Ioan Oltean), au o singură preocupare: urechea pâlnie la Cotroceni, pentru a-şi lua porţia de înţelepciune. Mai sesizez şi o anumită reacţie a celor ,,unşi cu toate alifiile’’ (Blaga, Cezar Preda, etc.), cărora instinctul de conservare le spune că, urmând actuala cale, pierzania este sigură. Oricum, prevăd că anul 2012 va sta sub semnul hachiţelor şi al problemelor de caracter ale lui Traian Băsescu. ,,Indiferenţa este esenţa lipsei de umanitate. Nu poate fi iubit cineva care nu iubeşte pe nimeni’’, spunea regretatul actor Emil Hossu, la mitingul USL de la Arcul de Triumf. Să nu uităm…

Romeo Hanganu