Stai conectat:      Blogul lui Patraru  |  Site-ul foloseste cookies. Navigand, esti de acord cu folosirea.

autor: 

Cine tace consimte!

Asomarea porcilor. Între mit şi realitate

Postat in data de 11 Dec 2010 - 16:55 ; Ultima actualizare: 13 Ian 2011 - 16:58  - Font size: A A A

Inscrie email la newsletter:
       

Sezonul tăierilor e în plină desfăşurare. În afară de pensii, salarii şi alte indemnizaţii, în această perioadă tulbure, se taie şi porcii. A renunţat ţăranul român la cuţit, în favoarea tehnicilor moderne de înjunghiere, recomandate de Uniunea Europeană? Apelează la asomare sau la vreo metodă ingenioasă de curentare, sau tot cuţitul rămâne arma albă a ţăranului român, în lupta cu beregata porcului? Acţiunea are loc undeva la ţară, în câteva comune aflate pe drumul care duce la Târgovişte.

Am început cu un domn, care avea experiență în domeniu. Omul a recunoscut că are trei porci, toți fiind pe buza prăpastiei, pentru că asasinarea festivă era programată în câteva zile. ”O să-i asomați înainte? Sau le luați glanda, fără regrete?”,  l-am întrebat. ”Ce să-i fac? Dom’le, porcul mi-l tai așa cum l-am tăiat și până acum. Iau vreo doi, trei oameni să mă ajute, îl tai în zona gâtului, îl curăț, facem o pomană a porcului și după aia o dăm pe cârnați, tobă și tot ce se mai
face, în perioada asta. Dacă vrei mata să-l asomez, pot să-i dau un coniac, mai mult nu. De 50 de ani, cresc porci. Până acum, n-a suferit nici unul, când l-am tăiat. Acum de ce să sufere? Că vrea Uniunea Europeană, care ia decizii din birouri?” Gălăgia pe care o fac animalele când sunt cu cuțitul la beregată era interpretată de domn ca un guițat suav de adio. Un fel de: ”Împodobește, mamă, masa!”.

Opresc

un tip la vreo 60 de ani, cu o bască roz pe cap, convins că guvernul din umbră al omenirii e în spatele acestor reguli:  ”Asomarea e cea mai mare prostie pe care am auzit-o în viața mea! Vor niște firme să vândă ser cu care se amorțesc porcii și nu știu cum să scoată mai mulți bani de pe urma proștilor. Așa a fost și cu gripa porcină. Porcul e făcut să moară prin înjunghierea asta tradițională”. Un cetățean care împingea un căruț a auzit discuția și a intervenit brutal: ”Dictează ăia de la Uniunea Europeană la mine în curte, vreodată, în viața lor? Mâine, poimâine, o să vrea să mă învețe și cum
să-mi regulez nevasta, la mine în pat. Poate vrea s-o pun în niște poziții noi”. ”Totuși, nu credeți că suferă, când e amenințat cu cuțitul?”, am zis, încercând să deviez discuția de la sex. ”Porcul nu simte nimic, când e tăiat. Eu recomand înjunghierea în inimă, chiar dacă alții preferă beregata. Scurt și la obiect!”

Un nene

îmbrăcat la costum și cu adidași se chinuia să parcheze o bicicletă, lângă un aprozar.  ”Până acum, l-am tăiat numai natural, cu cuțitul. Nu anesteziez nici un porc, să fie clar! Eu o să aplic metoda mea: o să-l înjunghii exact în gât. Dacă știi unde să tai, moare imediat. Mie, sincer, mi-ar fi scârbă să mai mănânc, dacă moare de la vreo injecție, pe care ar trebui să i-o fac înainte. Nu vreau să moară porcul meu, decât de cuțit”. Tehnicile moderne chiar îl înspăimântau. Nici cont pe Facebook nu i-a făcut, până acum.

O doamnă care momentan n-avea porc, dar saliva în neștire, a acceptat să-și dea cu părerea: ”L-ați asoma înainte?”, am întrebat-o, încrezător. ”Ce să fac? L-aș tăia și l-aș mânca! Înjunghierea e cea mai sănătoasă metodă”. ”Ăștia spun că porcul suferă și d’aia ar trebui anesteziat”, am încercat s-o fac să se gândească mai bine. ”Păi, eu nu văd dacă suferă? Îl duc imediat la doctor”, mi-a zis femeia, hotărâtă să-i facă felul cu salvarea la poartă și cu o mască de oxigen pe rât. ”Îl tai și-l mănânc, cum se face. De ce să moară curentat? Ați văzut în ce hal arată un om curentat? Se învinețește tot. Ce gust mai are carnea aia? O mănânci mata, așa cum se face de la curentul ăla care se bagă în el? Porcul a fost lăsat de Dumnezeu ca să fie tăiat. El oricum visează că o să moară și nu suferă deloc”, a încercat să mă lămurească o mamaie, care mi-a citit și niște pasaje sugestive din Biblie.

Un tip într-o căruţă,

saliva după o ceafă de porc și parcă își vedea și calul sub forma unui salam de vară. ”Cum adică dacă l-aș asuma? L-aș tăia și l-aș mânca, ce dracu’ să-i fac! Dar de unde să-l iau? L-aș anestezia cu cuțitul, ce să mai vorbim!” La ce foame îi era, cu puțină imaginație, putea să taie calul, de Crăciun, chiar dacă la capitolul șorici ar avea probleme.

Un tataie radical, cu un fes pe cap, era convins că sângele face toată diferența. ”Cum să-l asortez? Doamne, ferește, cum adică să-l asortez?  Îl cresc eu și normal că îi iau viața cum vreau. Cum să mă oblige ei să-l curentez sau să-l împușc? Îl înjunghii eu, să știu că iese sânge proaspăt din el. Eu merg pe principiul meu orodox: îi tai gâtul și gata! Dacă-l împușc, să zicem, pe unde o să-i iasă sângele? Până nu-i tai eu gâtul, parcă nu e bine!”

Un dialog

interesant am avut și cu un locuitor cu mustață din satul Brătășanca. ”L-ați asoma?” ”Sunt mic eu, în treburile astea.” ”Păi, vorbim de porci, nu de nave spațiale. Deci, l-ați asoma?”  ”Să-l dau lu’ altu’?”  ”Nu, să-l asomați.”  ”Să-l dau la stat?” ”Să-l anesteziați.” ”Adică să-i fac un control, nu? Metoda tradițională e cea mai simplă: înjunghiat în viu, direct, fără nici o injecție.”

Cu puţin noroc,

am reușit să dau și de tăietorul oficial de porci din Brătășanca. Domnul aproape chel pe care-l vedeți și-n poză este împotriva asomării: ”N-am eu fire de păr în cap, câți porci am tăiat, la viața mea. Puteam să-i împușc, pentru că sunt și vânător, de meserie. Asomarea e o prostie. Eu, care îl cresc un an și jumătate, nu sufăr? Zi de zi să-i dau de mâncare, să curăț după el. Ce trebuia să fac: să bag porcul în casă și să dau drumul la gaze, ca să-l adorm? Asta e metodă? Haideți să vă arăt cuțitul, cu care tai porci de la 13 ani”.

Am intrat în curte. Cuțitul părea vechi, era mic și avea un mâner roșu. Mă așteptam la ceva mai mare. ”Nu mărimea contează. Trebuie să ai mână. Să-i iei repede maul, ca să nu sufere. Să-i fie țărâna ușoară și șoriciul gustos!”

Concluzia e clară: cuțitul rămâne la putere.

Răzvan Anghelescu